Mâncatul compulsiv: De ce psihologul are un rol esențial în limitarea acestei tulburări

Distribuie prietenilor:

Mâncatul compulsiv, cunoscut și sub numele de tulburare de alimentație excesivă (în engleză, Binge Eating Disorder – BED), este o tulburare de alimentație caracterizată prin episoade recurente de consum excesiv de alimente, însoțite de o senzație de pierdere a controlului asupra mâncatului. 

Aceasta este una dintre cele mai frecvente tulburări de alimentație și poate avea consecințe negative atât asupra sănătății fizice, cât și asupra celei emoționale. Datele statistice arată că circa un sfert din persoanele cu tulburări de alimentație pot experimenta și gânduri sinucigașe.

Cum ne dăm seama că suferim de mâncatul compulsiv?

Putem să suferim de această tulburare indiferent de vârstă, gen sau statut social. Chiar dacă noi considerăm că avem acces la o mâncare mai bună calitativ, cu mai mulți nutrienți, supraalimentarea în exces rămâne o problemă pe care nu trebuie să o neglijăm.

Merită spus că în Europa există circa 20 de milioane de oameni care se confruntă cu tulburări alimentare, conform datelor Comisiei Europene.

Mâncatul compulsiv: Iată care sunt semnele

Consumul unei cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă (de exemplu, două ore), mult mai mult decât ar consuma majoritatea oamenilor în aceeași situație. De multe ori, alimentele consumate sunt bogate în calorii, zahăr sau grăsimi.

Mâncatul compulsiv este adesea declanșat de emoții negative precum stresul, anxietatea, tristețea sau plictiseala.

Experimentarea unor stări de neputință, incapacitatea de a rezista instinctului de a mânca. 

De asemenea, la persoanele care suferă de tulburări de alimentație apare și obiceiul de a mânca singuri, de a se ascunde de ceilalți.

Cauze ale mâncatului compulsiv

Există o gamă largă de factori care contribuie, într-o proporție diferită, la activarea unei tulburări de acest fel. În primul rând putem să vorbim de factori genetici, dar și de factori psihologici (trecem printr-o perioadă stresantă în viață; suntem înconjurați de o abundență de mâncare; avem dezamăgiri cu privire la dietele pe care le-am încercat și nu au funcționat pentru noi etc.).

Primul pas ar fi să luați legătura cu medicul de familie și chiar să solicitați analize de specialitate. În al doilea rând, un psiholog vă poate ajuta să conștientizați care sunt motivele emoționale care vă aduc în pragul mâncatului compulsiv.

Un psiholog poate juca un rol esențial în tratarea mâncatului compulsiv, oferind sprijin emoțional, instrumente practice și ghidare pentru a depăși această tulburare. Tratamentul implică de obicei o combinație de terapii psihologice adaptate nevoilor și circumstanțelor fiecărei persoane. 

Ce beneficii îți aduce terapia cu un psiholog?

• Autocunoaștere mai profundă și înțelegerea propriilor emoții și comportamente.
• Dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de coping, care înlocuiesc mâncatul compulsiv.
• Un sentiment de control și echilibru asupra vieții tale.
• Îmbunătățirea stimei de sine și a relației cu propriul corp.
• Posibilitatea de a avea o viață mai sănătoasă, fizic și emoțional.

Dacă te confrunți cu mâncatul compulsiv, este important să știi că nu ești singur și că există soluții. Psihologii pot oferi suportul de care ai nevoie pentru a face schimbări reale și durabile.