Ce este anxietatea?

Distribuie prietenilor:

Anxietatea este ca o pisică adormită, mereu pe cale să se trezească brusc și să-și întindă ghearele asupra minții tale. Nu prea o poți controla când apare și cu ce intensitate. Îți crează o stare de neliniște profundă, cu efecte fizice deseori intense (emoții puternice, teamă, chiar și palpitații, greață, dureri de cap etc.). Îți poate sabota cu ușurință planurile și te poate destabiliza în activitățile obișnuite de zi cu zi.

O definiție riguroasă a anxietății se poate găsi ușor pe internet. Doar că în pofida simptomelor comune, anxietatea este simțită diferit de fiecare om în parte. Așadar, ce este anxietatea pentru tine nu va fi aceeași cu cea a unei alte persoane.

Exemple ale anxietății

Acum, să ne aducem aminte împreună asupra unor momente în care ai simțit anxietate. Gândește-te la prima zi de școală sau la un interviu de angajare. Inima începe să bată mai tare. Palmele devin transpirate. Ai impresia că ceva nu îți stă bine și că toată lumea se uită la tine în cel mai critic mod. Gândurile tale încep să se rostogolească unul peste celălalt.

Și ce să mai zicem de acele nopți nedormite în care te învârți în pat, iar mintea ta decide că este momentul perfect să facă o revizuire completă a tuturor greșelilor și temerilor tale? Lipsa somnului este și el un simptom des întâlnit la persoanele care suferă de anxietate.

Experiențele profesionale, de asemenea, sunt și ele o sursă de anxietate pentru mulți oameni. Fie că vorbim de relațiile dintre angajați, de interacțiunea cu șefii, de volumul de muncă, toate pot contribui la o stare de neliniște accentuată. 

Ce este așadar anxietatea?

Anxietatea este o reacție naturală a corpului și a minții în fața situațiilor stresante sau îngrijorătoare. Este ca un semnal de alarmă intern care ne face să fim atenți și să reacționăm în situații dificile sau periculoase. Este normal să simți anxietate în anumite momente, cum ar fi înainte de un examen. Totuși, când anxietatea devine copleșitoare sau persistentă e nevoie să soliciți ajutor de specialitate.

Să nu uităm că tulburările de anxietate se regăsesc, mai frecvent în prezent decât oricând, și la copii și adolescenți, mai ales la școală sau/și în relațiile sociale. Puteți citi în acest articol mai multe detalii despre anxietatea școlară.

Există mai multe tipuri de anxietate. Iată cele mai frecvente:

Anxietate generalizată (TAG): Este caracterizată de îngrijorare și anxietate constantă în legătură cu diverse aspecte ale vieții, cum ar fi sănătatea, relațiile sau munca, fără un motiv aparent sau specific. Persoanele cu TAG pot fi mereu neliniștite și îngrijorate, chiar și în absența unei amenințări imediate.

Tulburarea de panică: Persoanele cu tulburare de panică experimentează atacuri de panică recurente și intense, caracterizate de simptome fizice cum ar fi palpitațiile inimii, dificultăți de respirație, transpirație excesivă și senzația de sufocare. Aceste atacuri pot apărea aparent fără niciun motiv și pot fi însoțite de frică intensă de pierdere a controlului sau de moarte.

Fobii specifice: Acestea sunt anxietăți intense legate de anumite obiecte, situații sau activități. De exemplu, fobia de înălțimi, fobia de spații înghesuite (claustrofobie) sau fobia de animale.

Tulburarea de anxietate socială: Se caracterizează prin anxietate excesivă și teamă în situațiile sociale sau de performanță. Persoanele cu această tulburare pot fi extrem de autoconștiente și îngrijorate de evaluarea celorlalți, ceea ce poate duce la evitarea interacțiunilor sociale sau la disconfort extrem în aceste situații.

Tulburarea de anxietate de separare: Frica excesivă de a fi separat de persoanele de atașament, frecvent întâlnită la copii. Simptomele includ neliniște excesivă la gândul despărțirii, coșmaruri legate de separare și refuzul de a dormi singur.

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD): Apare după expunerea la un eveniment traumatic și include simptome precum flashback-uri, coșmaruri, evitarea gândurilor sau a locurilor legate de trauma, și hiper-vigilență.

Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD): Caracterizată prin obsesii (gânduri, imagini sau impulsuri recurente și nedorite) și compulsii (comportamente repetitive sau acte mentale pe care individul se simte obligat să le efectueze). Obsesii comune includ frica de contaminare, iar compulsiile pot include spălatul excesiv pe mâini.

Fiecare dintre aceste tulburări de anxietate necesită abordări și strategii specifice pentru gestionare și tratament, care pot include terapie, medicație sau o combinație a acestora.

Cum se poate trata anxietatea?

Tratamentul anxietății poate varia în funcție de severitatea și tipul tulburării anxioase, precum și de preferințele individuale ale fiecărei persoane.

Terapie psihologică (consiliere sau terapie): Aceasta implică lucrul cu un terapeut pentru a identifica gândurile și comportamentele care contribuie la anxietate și pentru a învăța tehnici și strategii pentru a le gestiona mai bine. 

Terapia adleriană poate fi eficientă în tratarea anxietății printr-o abordare holistică și orientată spre scop. Iată câteva moduri prin care terapia adleriană ajută în gestionarea anxietății:

1. Explorarea cauzelor profunde: Terapia adleriană se concentrează pe identificarea cauzelor fundamentale ale anxietății, care pot include sentimente de inferioritate, nesiguranță și conflicte din copilărie.

2. Dezvoltarea sentimentului de valoare personală: Terapia ajută pacienții să-și dezvolte un sentiment sănătos de valoare personală, reducând astfel nesiguranța și îndoiala de sine care pot alimenta anxietatea.

3. Promovarea stilului de viață sănătos: Adlerienii încurajează clienții să adopte un stil de viață echilibrat, să-și stabilească obiective clare și să găsească un sens și scop în viață, ceea ce poate diminua anxietatea.

4. Îmbunătățirea competențelor sociale: Dezvoltarea abilităților de comunicare, empatie și cooperare ajută la reducerea anxietății sociale și la crearea unor relații interpersonale mai sănătoase.

5. Învățarea strategiilor de coping: Terapia adleriană oferă tehnici și strategii practice pentru gestionarea stresului și anxietății, inclusiv tehnici de relaxare și reîncadrare cognitivă.

6. Reîncadrarea experiențelor din trecut: Discutarea și reinterpretarea experiențelor din copilărie și adolescență pot ajuta la vindecarea rănilor emoționale și la reducerea anxietății persistente.

7. Creșterea auto-conștientizării: Terapia încurajează introspecția și auto-reflecția, ajutând clienții să devină mai conștienți de gândurile și comportamentele lor, astfel încât să poată face schimbări pozitive.

8. Focalizarea pe comunitate și apartenență: Dezvoltarea unui sentiment de apartenență la comunitate și stabilirea unor relații de sprijin pot reduce anxietatea, oferind un sentiment de siguranță și susținere.

Prin aceste abordări, terapia adleriană poate ajută la reducerea anxietății și la promovarea unui echilibru emoțional mai bun și a unei vieți mai împlinite.

Exista de asemenea si terapia cognitiv-comportamentală (TCC) care se concentrează pe schimbarea modelelor de gândire și comportament care contribuie la anxietate, ajutând persoana să-și dezvolte abilități mai bune de gestionare a stresului.

Unele persoane găsesc beneficii în practici precum meditația, yoga, exercițiile de respirație sau tehnici de relaxare musculară. Aceste tehnici pot ajuta la reducerea nivelului de stres și pot fi utilizate ca parte a unui plan de gestionare a anxietății.

Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții regulate, somn adecvat și evitarea substanțelor care pot agrava anxietatea (cum ar fi cofeina sau alcoolul), poate contribui la reducerea simptomelor anxietății și la îmbunătățirea stării generale de bine.

De asemenea, sprijinul emotional din partea familiei, prietenilor sau unui grup de suport poate fi extrem de benefic în gestionarea anxietății. Să vorbești cu cei dragi despre ceea ce simți și să împărtășești experiențele tale poate oferi un sentiment de conexiune și înțelegere.

Foto: Your Counselling