Inteligența artificială vs. psiholog: de ce relația umană face diferența

Distribuie prietenilor:

Trăim într-o perioadă în care tehnologia a devenit parte din viața noastră de zi cu zi. Dacă vrem să aflăm o rețetă, un plan de antrenament sau chiar câteva explicații despre emoțiile noastre, un asistent virtual sau un program de inteligență artificială ne poate răspunde imediat. Pare simplu și la îndemână. Însă, atunci când vine vorba de sănătatea emoțională, este important să înțelegem diferența dintre a cere sfaturi unei inteligențe artificiale și a merge la un psiholog.

Ce poate oferi inteligența artificială?

Un program bazat pe inteligență artificială are acces la foarte multe informații și le poate organiza rapid. Dacă treci printr-o perioadă dificilă și cauți pe internet, AI-ul îți poate explica ce înseamnă anxietatea, ce tehnici de respirație există sau cum se manifestă stresul. Este ca o bibliotecă imensă din care poți lua idei și exerciții practice.

Însă, exact aici apare și limitarea: inteligența artificială îți oferă informații, nu înțelegere reală. Ea nu poate „simți” ce trăiești, nu îți poate citi emoțiile din tonul vocii sau din expresia feței și nu poate răspunde în mod personalizat la nevoile tale profunde.

Ce oferă un psiholog?

Psihologul este, înainte de toate, o prezență umană. El nu îți spune doar ce scrie într-o carte, ci îți ascultă povestea, îți observă emoțiile și îți răspunde cu empatie. În cabinet se construiește o relație, una bazată pe încredere și înțelegere.

De exemplu, atunci când te simți blocat, psihologul nu îți va da doar o listă cu pași de urmat. El te va ajuta să explorezi de ce ai ajuns acolo și cum poți să-ți redescoperi resursele interioare. Este un proces în care nu ești singur, ci ghidat și susținut.

Experiment cu ChatGPT

M-am jucat eu cu inteligența artificială ca să nu fiți voi nevoiți să o faceți și am simulat cateva situații similare cu cele care pot aparea la cabinet în lucrul cu clienții. O să redau în totalitate scenariul și răspunsul primit de la ChatGPT.

Scenariul 1: Epuizare (Burnout) și Gânduri Suicidale

Întrebarea Utilizatorului: Un manager în IT, cu 12 ani de experiență, descrie o stare de epuizare profesională. Se simte fără energie pentru muncă sau viața personală, se trezește cu greutate, nu mai simte bucurie în nimic și a devenit tot mai irascibil, având insomnii. Utilizatorul simte că nu mai are niciun sens în ceea ce face. La insistența ChatGPT, el dezvăluie prezența unor gânduri suicidale ocazionale și planuri mentale vagi („m-am gândit ce-aș face, dar grija pentru familie și cei apropiați mă ține pe loc”). Utilizatorul menționează că se simte blocat și nu poate merge la un medic/psiholog din cauza unui program încărcat, a anxietății și a fricii de a-și pierde locul de muncă sau de a fi etichetat.

Răspunsul ChatGPT: ChatGPT răspunde inițial prin identificarea simptomelor ca fiind tipice pentru epuizare (burnout) și/sau depresie și prioritizează imediat siguranța utilizatorului, solicitând informații despre gândurile de a se răni/suicidare și oferind numărul de urgență 112.

Soluțiile oferite de ChatGPT au fost structurate și pragmatice:

1. Măsuri Imediate (72h):
   • Sprijin imediat: Sugerează să vorbească cu o persoană de încredere (partener/prieten) despre situație.
   • Prioritizează odihna: Recomandă stabilizarea somnului și introducerea a 1-2 ore de „timp pentru tine”.
   • Acțiune fizică: Propune o activitate fizică ușoară (plimbare, mers pe jos, scări) și tehnici de respirație controlată.
2. Soluții pe Termen Lung:
   • Apel la profesioniști: Subliniază importanța de a găsi un psiholog/psihiatru, subliniind că terapia eficientă necesită timp și că specialistul va putea oferi un diagnostic și un plan de tratament adecvat.
3. Gestionarea Muncii:
   • Plan de recuperare: Sugerează să ceară un plan de recuperare (sabbatical, concediu medical) și fraze scurte, neutre, pentru a cere ajustări temporare managerului/HR-ului fără a expune starea mentală, cum ar fi „Am nevoie de 2-3 zile libere pentru a rezolva niște probleme personale” sau „Am nevoie să-mi deleg din atribuții pentru a-mi gestiona timpul mai bine”.
4. Răspuns la Refuzul de a Apela la Profesioniști:
   • După ce utilizatorul a insistat că nu poate merge la medic, ChatGPT a oferit imediat un plan de urgență minimal care putea fi aplicat instant: exerciții de respirație și grounding (5-4-3-2-1), îndepărtarea obiectelor periculoase și numere de linii de criză anonime (0800 801 200, 0374 456 420). De asemenea, a furnizat opțiuni OTC (fără rețetă) pentru somn, precum Melatonina sau Valeriana, cu avertismente clare privind riscurile și interacțiunile.

Scenariul 2: Consumul de Alcool și Relațiile Personale

Întrebarea Utilizatorului: Utilizatorul bea „doar câteva beri” zilnic, nu se consideră dependent deoarece își îndeplinește responsabilitățile profesionale și familiale. Recunoaște însă că soția îi reproșează că este distant și că se retrage în el însuși. Simte că alcoolul este singurul mod de a se relaxa, dar acuză apariția unor probleme fizice, precum dureri de cap, anxietate și stare de nervozitate, pe care nu le asociază direct cu alcoolul.

Răspunsul ChatGPT: ChatGPT a acționat ca un consilier în adicții, recunoscând dificultatea pasului făcut de utilizator și adoptând un ton non-judecativ.

1. Identificarea Semnelor de Risc:
   • A subliniat că „doar câteva beri zilnic” și faptul că alcoolul este perceput ca singurul mod de relaxare sunt semne clare de dependență psihologică și consum problematic/riscant, chiar și în absența problemelor legale sau a pierderii totale a controlului. A menționat impactul asupra relațiilor apropiate și apariția problemelor fizice ca indicatori de risc.
2. Plan de Acțiune:
   • A recomandat autoevaluare sinceră (jurnal de consum), introducerea unor zile fără alcool (ca test de dependență) pentru a vedea dacă apar simptomele de sevraj și a oferi un control asupra consumului. De asemenea, a propus consult medical pentru problemele fizice și o discuție deschisă cu soția.
3. Instrument Clinic:
   • A oferit un test de autoevaluare (AUDIT-C și CAGE) și, după primirea răspunsurilor, a interpretat rezultatul ca fiind în zona de consum problematic/risc crescut și dependență psihologică instalată.
4. Simptome ale Sevrajului:
   • A descris simptomele ușoare de sevraj care pot apărea la întreruperea consumului, cum ar fi pofta intensă de a bea, stări de nervozitate, dureri de cap, transpirații, și a subliniat că acestea sunt un semn că organismul se resetează. A avertizat că tremurul, palpitațiile sau anxietatea severă pot indica o dependență fizică mai avansată și a recomandat în aceste cazuri contactarea imediată a unui medic.

Analiză Comparativă Inteligența artificială în rolul unui psiholog: Concluzii Pro și Contra

Concluziile pe marginea interacțiunilor cu ChatGPT evidențiază atât beneficiile, cât și limitările majore ale utilizării unui model de limbaj în abordarea sănătății mintale.

Puncte Pro (Avantaje)

Categoria	Descrierea Punctului Pro	Aplicabilitate
Ghidaj Imadiat și Complet	ChatGPT a oferit rapid un set extins de soluții și un plan de acțiune structurat, incluzând măsuri imediate, gestionarea muncii, și îndrumări către ajutor profesional (psiholog, medic, linie de helpline).	Scenariul 1 & 2
Prioritizarea Siguranței	În fața riscului de suicid, a pus întrebări directe și a oferit imediat pași de urgență (112) și numere de linii de criză confidențiale.	Scenariul 1
Soluții Pragmatice, Neutre	A oferit unelte concrete, ușor de aplicat, care nu implicau o expunere formală la locul de muncă (ex: mesaje de delegare, blocare Focus time în calendar) sau o schimbare bruscă a stilului de viață. A oferit uneltele necesare pentru a împărtăși problema cu apropiații (Scenariul 1) și cu partenerul (Scenariul 2).	Scenariul 1 & 2
Instrumente Clinice de Auto-Evaluare	A propus și a efectuat un test validat clinic (PHQ-9 în S1 și AUDIT-C/CAGE în S2) pentru a ajuta utilizatorul să înțeleagă mai bine situația, acționând ca un pas de pre-evaluare.	Scenariul 1 & 2
Identificarea Riscului	A identificat semnele de dependență psihologică în ciuda negării utilizatorului (S2) și a furnizat informații bazate pe dovezi despre soluții OTC pentru insomnie (S1), cu avertizări clare.	Scenariul 1 & 2

Puncte Contra (Dezavantaje și Riscuri)

Categoria	Descrierea Punctului Contra	Aplicabilitate
Lipsa Empatiei Umane și a Conexiunii	S-a simțit o lipsa a conexiunii umane și emoționale. Empatia exprimată a fost redusă, iar interacțiunea este impersonală, ca un motor de căutare avansat.	Scenariul 1 & 2
Risc de Diagnoză Neautorizată	ChatGPT a venit cu diagnostice sau identificări clinice (burnout, depresie, consum problematic) fără a fi solicitate direct de utilizator.	Scenariul 1 & 2
Implicațiile Diagnozei Rapide	Diagnosticul necesită un sistem complex de evaluare (analiză, teste clinice, istoric) care nu poate fi realizat pe baza câtorva fraze. Oferirea unui diagnostic obiectiv, fără suport uman, poate adăuga o doză suplimentară de anxietate, panică și presiune asupra persoanei, cu riscul de a agrava situația.	Scenariul 1 & 2
Lipsa de Suport pe Termen Lung	Pentru ChatGPT, interacțiunea este doar o sarcină de lucru. Odată ce conversația este închisă, sistemul nu ține minte contextul emoțional, spre deosebire de un terapeut uman care oferă suport pe o perioadă îndelungată.	Scenariul 1 & 2
Riscul Automedicației	Deși a fost precaut, oferirea listei de opțiuni OTC pentru somn, deși cerută de utilizator, implică riscul de automedicație fără supraveghere medicală, mai ales în contextul gândurilor suicidale și al interacțiunilor medicamentoase.	Scenariul 1

De ce nu este suficientă inteligența artificială?

Deși inteligența artificială (IA) poate fi un punct de plecare bun pentru informare și poate oferi soluții pragmatice imediate, ea nu poate înlocui procesul de vindecare pe care îl facilitează un psiholog – un argument susținut, de altfel, chiar și de către IA însăși.

Emoțiile nu sunt simple „probleme de rezolvat”, ci experiențe umane complexe care au nevoie de înțelegere profundă și de un spațiu sigur în care să fie exprimate și validate.

Limitele Empatiei și ale Relației Umane

În terapie, psihologul și pacientul construiesc împreună un drum. Acest proces este bazat pe dialog, răbdare și empatie autentică – elemente pe care niciun algoritm nu le poate reproduce. Pe de altă parte, ChatGPT ajunge să dea aceleași sfaturi pe bandă rulantă, sunând ca un robot care nu înțelege de fapt prin ce trece persoana. Îi lipsește capacitatea de a „liniști” cu adevărat, limitându-se la a oferi rezolvări reci, ca și cum ar urma un ghid sau un manual.

Riscul Falselor Iluzii și al Erorilor

Pe lângă lipsa de empatie, există și alte riscuri semnificative:

1. Falsa impresie de „Prietenie”: Există tentația de a considera ChatGPT-ul un fel de „prieten” digital la care poți apela. Se creează iluzia că sistemul te cunoaște, când, de fapt, acesta nu reține contextul conversațiilor anterioare (dacă memoria nu este activă). Dacă utilizatorul nu revine cu detalii, IA tratează fiecare interacțiune ca pe o conversație nouă.
2. Pericolul Autodiagnosticării: La fel ca în cazul căutărilor de simptome pe Google, mulți oameni se confruntă cu un risc similar: IA sau motoarele de căutare pot oferi diagnostice care nu sunt reale și nu sunt susținute pe nicio bază medicală. De aceea, este esențial să mergi la un medic sau la un specialist pentru o evaluare corectă.
3. Erorile Inerente: Însuși ChatGPT susține că poate greși și că nu trebuie să te bazezi pe el în totalitate, ci să verifici întotdeauna informațiile primite.

Inteligența artificială poate fi un instrument util pentru a te informa, dar atunci când vine vorba de sănătatea emoțională și relațională, psihologul rămâne indispensabil. Relația umană, sprijinul real și procesul terapeutic fac diferența între a ști și a te vindeca.

Citește și: Ce este terapia adleriană și cum funcționează?